Mi-e dor de toti oamenii pe care i-am cunoscut si nu i-am cunoscut.Mi-e dor de visele puerile in miezul verii,poatra a pubertatii de altadata.Mi-e dor de jocurile clape unde toata lumea castiga.Mi-e dor...de...gimnaziu.De toti colegii falsi si adevarati.De prostia divulgata in timpul orelor,de zambete sarcastice si de o lege a junglei devenita sfanta printre bancile scolii generale.Mi-e dor de primul 4 si de primul 10 primit.De primul sarut si de primul refuz,de prima melodie ascultata de mii de ori si de prima carte citita sub plapuma.De toti cei care i-am urat,iubit si barfit.Mi-e dor de el,de privirea lui,de ironia lui.Mi-e dor de...trecut.Ce ar putea da o fiinta umana pentru un minut desprins din trecut?Totul.Ne dorim sa schimbam aprope tot din ceea ce am savarsit pana in prezent pentru ca realizam ca de cele mai multe ori am gresit.Dar aici nu mai exista o "a doua sansa".Exista tomuri de iluzii si bovarisme din fiecare zi."Daca procedam altfel,rezultatul ar fi fost si el altfel?","Daca taceam aveam totusi oare ceva de castigat?".Si intr-o secunda devi lucid(a) si realizezi ca viata trebuie traita din plin zi de zi,minut cu minut,secunda cu secunda pentru a nu putea regreta din nou faptele comise.Pentru a nu te numi tu insuti pro(a)st(a),lipsit(a) de constiinta.
Unii oameni spun sa uitam trecutul si sa traim intens prezentul.Dar cum poti sa te gandesti doar la prezent fata a-ti aminti cum ai ajuns in prezent?Nu.Trecutul face parte din noi,din personalitatea noastra,a fiecaruia,din fiinta noastra.Trecutul ne va urmari intotdeauna prezentul si viitorul.Din pacate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu